Rolul sistemului limfatic în endometrioză

01/09/2018

Endometrioza este o afecțiune ginecologică benignă caracterizată prin prezența țesutului asemănător celui endometrial în locurile din afara uterului. Este o boală dependentă de estrogen care afectează 10% -15% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă. Boala este adesea asociată cu simptome dureroase severe și debilitante, inclusiv infertilitate. În plus, endometrioza are rate ridicate de recurență după tratamentul chirurgical și/sau medicamentos. În ciuda importanței sistemului limfatic în multe aspecte ale endometriozei, nu a existat nici o actualizare științifică aprofundată a rolului său în această boală.

 

Patogenia endometriozei rămâne nedefinită, în ciuda unei investigații extinse. Au fost propuse diferite teorii pentru a explica apariția endometriozei, inclusiv diseminarea țesutului endometrial prin circulația limfatică. Acest lucru poate explica prezența leziunilor endometriozice în ganglionii limfatici regionali și alte situsuri rare și poate contribui la rate ridicate de recurență după tratament. Înțelegerea rolului sistemului limfatic în endometrioză va oferi o perspectivă asupra patogenezei și progresiei endometriozei, care poate facilita dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

 

Deoarece endometrioza poate fi răspândită în întreg organismul unei persoane inclusiv în zona toracică sau zona cerebrala, se consideră că aceasta ar putea ajunge în aceste locații prin intermediul sistemului limfatic. De asemenea, teoria răspândirii limfatice a fost sugerată și pentru a explica existența țesutului endometrial în vasele limfatice și ganglionii limfatici, așa cum au fost descoperite în cazul unor femei.

 

CE ESTE SISTEMUL LIMFATIC

Sistemul limfatic este prima linie de apărare a organismului și actionează ca un sistem de drenaj al corpului uman. Se întinde ca o pânză de păianjen la fel ca și capilarele sanguine dar, spre deosebire de acestea, formează numai o jumatate de circuit. Prin sistemul circulator, sângele pleacă de la inimă, face un circuit complet și se întoarce la inimă. Sistemul limfatic începe în țesuturi, deci la jumătatea drumului.

Sistemul limfatic este format din:

  • limfa, un lichid incolor care conține 95 % apă, format din lichidul interstițiar din spațiile intercelulare;

  • vase limfatice, care asigură transportul limfei; vasele au dimensiuni ce cresc progresiv de la capilare până la conducte limfatice fiind similare celor care transportă sângele cu care se însoțesc pe cea mai mare parte a corpului. Aceste vase se găsesc în toate țesuturile cu excepția sistemului nervos central.

  • structuri și organe care conțin țesut limfatic(un țesut conjunctiv specializat care are în componența sa un numar mare de limfocite și se întâlnește cu precădere la nivelul căilor respiratorii, în tubul digestiv, în tractul urogenital) precum: timus, gangionii limfatici, splină;

  • celule- limfocite, granulocite și celule prezentatoare de antigen

Funcțiile sistemului limfatic sunt:

  • apără organismul uman față de microorganismele și substanțele străine dăunătoare sau antigeni.

  • produce celulele albe din sânge și generează anticorpi

  • filtrează lichidului corpului limfa parcurgând cel puțin un ganglion limfatic pentru epurare înainte de a se întoarce în sistemul circulator.

  • redirecționează către sistemul circulator surplusul de lichide și de proteine din țesuturi, prevenind astfel apariția edemului și menținerea volumului sanguin, deci actionează ca un susținător activ al sistemului circulator.

  • acționează ca un mecanism excretor intern al organismului oferind fiecărei celule mijloace de eliminare a deșeurilor;

  • absoarbe acizii grași și grăsimile de la nivelul intestinului subțire și le asigură transportul în tot organismul.

  • transportă globulele albe și celule prezentatoare de antigen între țesuturile limfoide

  • manipulează substanțele toxice care intră în organism din surse externe precum mâncarea și aerul poluat.

Sistemul limfatic nu este un circuit închis, ba din contră, el transportă și filtrează circa 20 de litri de sînge pe zi, reciclând practic plasma din sânge. Dintr-o medie de 20 de litri de sânge filtrat zilnic, aproximativ 17 se reîntorc în vasele de sânge iar restul de trei litri sunt transportați de sistemul limfatic pentru ca ulterior să se reîntoarcă în sânge.

Limfa se formează în momentul în care lichidul interstițial rezultat din sânge patrunde în vasele limfatice. Interesant este faptul că limfa nu este transportată de-a lungul sistemului limfatic de inima, ci de presiunea asupra vaselor limfatice exercitate de mișcările corpului, mai exact prin contracțiile musculare (Acest proces este susținut și de faptul că de-a lungul vaselor limfatice se găsesc numeroase valve care obligă lichidul să circule într-un singur sens, de la picioare către inimă).

De aici deducem că, cu cât te miști mai puțin, cu atât mai lent devine sistemul tău limfatic iar tu te vei simți din ce în ce mai letargic.

 

Cele mai comune semne ale unui sistem limfatic lent sunt:

• dureri• fibromialgie, sindromul de oboseală cronică , lupus sau altă boală cronică a sistemului imunitar• excrescențe• alergii• sinuzită cronică , amigdalite și / sau dureri în gât• mărirea glandei prostatice• bolile de inimă și hipertensiune arterială• eczeme și alte afecțiuni ale pielii• infecții repetitive sau cronice și / sau vindecarea rănilor în mod lent• boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic și scleroza multiplă• balonare si umflare ( umflarea gleznelor sau ochii umflați)• inflamația• dureri de cap• transpirație excesivă• instalarea obezitații și a celulitei• probleme în digestia grăsimilor• dureri de spate și / sau artrită• cancer• infecții ale urechii sau probleme de echilibru• dificultăți respiratorii nocturne• dormit sau de relaxare cu brațele ridicate deasupra capului• amorțeala și / sau furnicaturi la nivelul extremităților• urinare nocturnă frecventă• un numar redus de celule rosii în sânge .

Printre factorii care influențează în mod negativ sistemul imfatic se numără:– extenuarea – lipsa de odihnă– sedentarismul– lipsa de exerciții sănătoase– consumul de alimente procesate – lipsa de alimente proaspete– depresia cronică– substanțele chimice toxice– atitudini și comportamente negative care blochează energia pozitivă

Îmbunătățirea circulației limfatice este cheia pentru a ajuta corpul să curețe depunerile toxice, depuneri care sunt legate de durere, celulită, depozite de grăsime și tulburări cronice și degenerative.

 

Dovezi actuale pentru implicarea sistemului limfatic în endometrioză

Acum există dovezi științifice pentru implicarea sistemului limfatic în patogeneza și răspândirea endometriozei. Factorul de creștere limfangiogenică, expresia receptorilor și densitatea vaselor limfatice sunt modificate în endometrul eutopic al femeilor cu endometrioză comparativ cu femeile care nu au această boală. Prezența țesuturilor endometriale în cadrul sistemului limfatic precum și în ganglionii limfatici ai femeilor (atât cu cât și fără endometrioză) sugerează că acestea pot fi căi limfatice de diseminare a țesutului endometrial. În plus, promotorii limfangiogenici și densitatea vaselor limfatice sunt crescute în leziunile ectopice endometriotice în comparație cu endometrul eutopic și țesuturile înconjurătoare.

 

Studierea limfangiogenezei în endometrul eutopic oferă o perspectivă asupra rolului sistemului limfatic în endometrioză. Este evident că expresia factorilor de creștere limfangiogenici și a receptorilor lor este neregulată în endometrul eutopic al femeilor comparativ cu femeile care nu suferă de endometrioză. Limfangiogeneza este formarea de vase limfatice noi din vase preexistente și, printre alte procese, este esențială în regenerarea endometrului după menstruație.

 

Prezența endometriozei în ganglionii limfatici care drenează uterul (cum ar fi iliac, ligament larg, obturator și hipogastric) a fost confirmată în mai multe studii și rapoarte de caz. În plus, în ganglionii limfatici obturatori de la femei cu endometrioză, s-a demonstrat recent că numărul celulelor stromale CD10 + endometriale este semnificativ crescut față de femeile care nu suferă de această boală. Astfel de observații indică migrarea țesuturilor endometriale către ganglionii limfatici care pot fi extenuați, ceea ce poate fi sporit de o densitate endometrială crescută a vaselor limfatice în endometrioză.

 

Pe lângă prezența țesuturilor endometriale și a leziunilor endometriozice în ganglionii limfatici de drenaj uterin, numărul celulelor imune, incluzând toate celulele T, celule T efectoare, Treg, celule dendritice mature și celule plasmatice, au fost scăzute în nodurile obturator ale femeilor cu endometrioză. Această scădere ce a fost observată susține ipoteza unui răspuns imun defect de a scădea celulele endometriale în endometrioză. O astfel de ineficiență în curățarea celulelor endometriale și faptul că numărul de celule endometriale prezente în aceste noduri este crescut, ar favoriza supraviețuirea lor și stabilirea, migrarea leziunilor endometriotice. Prin urmare, studierea capacităților imunologice ale ganglionilor limfatici pelvieni în endometrioză prezintă un interes deosebit.

 

S-au găsit leziuni endometriozice și celule asemănătoare celor endometriale și în alți ganglioni limfatici de drenaj la nivelul pelvisului cum ar fi: preaortic, ureteral, parametric, retroperitoneal, pericolic, mezorectal, mezocolonic. Nodurile limfatice asociate cu leziunile endometriozice, includ leziunile profund infiltrate și ovariene care conțin celulele receptorilor de estrogen (ER) și receptorilor de progesteron (PR). Celulele ER / PR pozitive în ganglionii limfatici pelvieni, peritoneal și unele cazuri de endometrioză infiltrativă profundă sunt, de asemenea, pozitive pentru CD10 (marker de celule stromale endometriale). De remarcat este faptul că celulele endometriale găsite în ganglionii limfatici pelvieni nu exprimă citokeratina (un marker al celulelor epiteliale), indicând o origine stromală pentru aceste celule.

 

Transportul limfatic al celulelor endometriozice către ganglionii limfatici care provoacă leziuni poate explica prezența celulelor ER-, PR- și CD10-pozitive. O altă posibilă explicație a celulelor endometriale în ganglionii limfatici pelvieni este influența locală a prezenței endometriozei și a secreției disruptive a moleculelor (cum ar fi factorii de creștere și citokine) asupra diferențierii celulelor. Studiile efectuate asupra ganglionilor limfatici pelvieni la femeile cu endometrioză susțin teoria diseminării limfatice a endometriozei cu prezența celulelor endometriozice / endometriale.

 

Curățarea limfei - Tratamente naturiste

 

Clismă cu Coada-Calului

Se prepară 2 litri de ceai de coada-calului din 4 lingurițe de plantă la 2 litri de apă. Se fac clisme dimineața și seara. Programul durează 3 zile și este mai strict: nu se manancă nimic toata ziua, doar se beau 3-4 litri de lichide: 2 litri de apă, un litru de suc de grepfruit, 1-2 pahare de suc de lămâie și portocale.2. Suc de Afine

Sucul de afine poate curăța sistemul limfatic, intestinele și rinichii de diferite tipuri de toxine dăunătoare. Afinele conțin foarte mulți compuși care ajută la eliminarea grăsimii din sistemul limfatic, și antioxidanți (mai ales Vitamina C) care contribuie la detoxifierea rinichilor, fibre dietetice, Vitamina K, potasiu și Vitamina A.3.Infuzie de plante curățarea limfei

-2 părți galbenele

-2 părți lipicioasă

-1 parte lumanarică

Se pun plantele într-o cratiță și se acoperă cu apă rece. Se fierb la foc mic 20-45 de minute. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, timp de mai multe săptămâni.

Gălbenelele sunt un tonic imunitar general care ajută la curațarea limfei și reducerea inflamațiilor pielii. Lipicioasa este o plantă care stimulează activitatea sistemului limfatic și a organelor, ajută în congestia limfatică și ganglioni limfatici inflamați. Lipicioasa curăță și hrănește de asemenea sângele.

Lumânărica decongestionează limfa prin activarea funcției sale și tratarea ganglionilor limfatici umflați sau blocați la nivelul gâtului, brațelor și regiunii anghinală.

4. Ceai de drăgaică:

Ceaiul de drăgaică (sânziene) se prepara dintr-o linguriță de plantă la o cană de apă, și se fierbe 10 minute. Se beau câte 2 litri pe zi. Cura durează 3-4 săptamani.

Dieta pentru curățarea limfei

  • Supa de legume: Vitaminele și mineralele sunt extrem de importante pentru procesul de detoxifiere. Dieta de curățare a sistemului limfatic se bazează astfel pe consumul de alimente organice, proaspete: ceapă verde, dovlecei, țelină, pătrunjel, semințe de muștar, gulii, varză, ardei, spanac, salată verde, broccoli și morcovi. De la unele din aceste legume se pot folosi și radacina și frunzele. Se pot consuma sub formă de supă cu apă distilată, din care se beau căte 3 pahare pe zi, înainte de masă.

  • Usturoi si ghimbir: Tot la capitolul alimente detoxifiante, medicii naturiști recomandă usturoiul, ca un asistent puternic pentru sistemul limfatic, care îl ajută să scurgă toate metalele toxice și otrăvurile din corp, precum și ghimbirul, care stimulează circulația sângelui și lichidelor din corp, inclusiv a lichidului limfatic.

 

Sursa:

https://academic.oup.com/biolreprod/article/92/3/64,%201-10/2434026

http://suntsanatos.ro/valeriu-popa-curatarea-limfei-tratamente-naturiste-si-dieta-3620.html

http://www.infuziedesanatate.ro/sistemul-limfatic-cai-si-motive-pentru-l-mentine-sanatos/

http://www.medical-reference.net/2011/08/how-does-lymphatic-system-work.html

http://anatomie.romedic.ro/sistemul-limfatic

http://www.livescience.com/26983-lymphatic-system.html

http://viataverdeviu.ro/4-metode-simple-de-a-stimula-sistemul-limfatic

http://www.thenaturalrecoveryplan.com/articles/The-Lymphatic-System.html

Distribuie pe Facebook

Distribuie pe Twitter

Distribuie pe Google+

Distribuie pe LinkedIn

Distribuie pe Pinters

Site creat în WebWave