Hipotensiunea arterială

28/07/2019

Tensiunea arterială scăzută poate părea un deziderat, însă unor oameni le crează probleme serioase. Tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea arterială) poate provoca amețeli și leșin, dar în cazuri grave pot duce chiar și la deces.  

 

O valoare a tensiunii arteriale mai mică de 90 de milimetri de mercur (mm Hg) pentru numărul de vârf (sistolic) sau 60 mm Hg pentru numărul inferior (diastolic) este în general considerată o tensiune scăzută.

 

Cauzele tensiunii arteriale scăzute pot varia de la deshidratare la tulburări medicale sau chirurgicale grave. Este important să știm ce determină scăderea tensiunii arteriale.

 

Simptome

Amețeli sau grețuri

Leșin (sincopă)

Vedere încețoșată

Greaţă

Oboseală

Lipsă de concentrare

 

Şocul este în general provocat de o scădere bruscă a tensiunii, iar dacă această tensiune scade sub o anumită valoare (vezi tabel) poate pune viața în pericol. Semnele și simptomele includ:

 

Confuzie, mai ales la persoanele în vârstă

Piele rece, înghețată, palidă

Respirație rapidă și superficială

Puls slab și rapid

 

Cauze

Tensiunea arterială este o măsură a presiunii din artere în fazele active și de odihnă ale fiecărei bătăi de inimă.

 

Presiune sistolică este numărul de vârf al citirii tensiunii arteriale este cantitatea de presiune pe care o generează inima atunci când pompează sângele în artere spre restul corpului.

 

Presiunea diastolică este numărul mai mic dintr-o citire a tensiunii arteriale și se referă la cantitatea de presiune din artere atunci când inima se află în repaus (între bătăi).

 

Tensiunea arterială optimă este mai mică de 120/80 (sistolică / diastolică). La persoanele sănătoase, scăderea tensiunii arteriale, fără simptome, nu este de obicei o problemă și nu trebuie tratată, dar această scădere a tensiunii poate provoca un flux inadecvat de sânge spre inimă, creier și alte organe vitale și din acest motiv trebuie monitorizată.

 

De-a lungul zilei, tensiunea arterială variază, în funcție de poziția corpului, ritmul respirației, nivelul de stres, starea fizică, medicamentele pe care le luați, ceea ce mâncați și beți în timpul zilei. Tensiunea arterială este de obicei mai scăzută pe timp de noapte și crește brusc în timpul trezirii.

 

Sistolica distribuie sângele în organism în tmp ce diastolica alimentează inima cu sânge prin umplerea arterelor coronare. Tensiunea arterială este scrisă cu numărul sistolic deasupra numărului diastolic. Hipotensiunea la adulți este definită ca o tensiune arterială de 90/60 sau mai mică.

 

Cât de scăzută poate fi tensiunea arterială?

Majoritatea medicilor consideră tensiunea arterială este prea scăzută numai dacă produce simptome.

 

Unii experți definesc tensiunea arterială scăzută ca fiind în valori mai mici de 90 mm Hg cea sistolică sau 60 mm Hg cea diastolică.

 

O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate fi periculoasă. O scădere de tensiune cu doar 20 mm poate provoca amețeli și leșin deoarece creierul nu primește cantitatea suficientă de sânge.

 

Condițiile medicale care pot provoca scăderea tensiunii arteriale:

 

Sarcina

Probleme cu inima

Probleme endocrine

Deshidratare

Pierderi de sange

Infecție severă (septicemie)

Reacție alergică severă (anafilaxie)

Lipsa nutrientilor din dietă: lipsa vitaminei B-12 (care este specifică celor cu intoleranță la gluten, boală celiacă), a folatului

 

Medicamente care pot provoca scăderea tensiunii arteriale

Pilule diuretice

Alfa blocante

Beta-blocante

Anumite tipuri de antidepresive

Medicamente pentru disfuncții erectile

 

Tipuri de tensiune arterială scăzută

Tensiunea arterială în picioare (hipotensiune ortostatică sau posturală). Aceasta este o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când vă ridicați din poziția de ședere sau după ce vă culcați.

 

Gravitatea face ca sângele să coboare la statul în picioare. În mod normal, corpul compensează această coborâre a sângelui prin creșterea frecvenței cardiace asigurând astfel revenirea suficientă a sângelui spre creier, însă la persoanele cu hipotensiune arterială ortostatică, acest mecanism de compensare eșuează și tensiunea arterială scade, ceea ce duce la amețeli, vedere încețoșată și chiar leșin.

 

Hipotensiunea ortostatică poate apărea din diferite motive, inclusiv deshidratare, repaus prelungit la pat, sarcină, diabet, probleme cardiace, arsuri, căldură excesivă, vene varicoase mari și anumite tulburări neurologice.

 

Anumite medicamente pot provoca hipotensiune arterială ortostatică, în special medicamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale - diureticele, beta blocantele, antidepresivele, medicamente utilizate pentru tratamentul bolii Parkinson și cele pentru disfuncții erectile.

 

Hipotensiunea ortostatică este mai frecventă la adulții mai în vârstă, dar afectează și tinerii care se ridică brusc în picioare după ce au șezut cu picioarele încrucișate pentru perioade lungi de timp.

 

Este posibil să apară hipotensiune ortostatică întârziată, cu semne și simptome care se dezvoltă la 5-10 minute după o schimbare a posturii. Aceasta ar putea fi o formă mai ușoară a condiției sau ar putea fi o etapă timpurie a acesteia.

 

Tensiunea arterială scăzută după consumul de alimente (hipotensiunea postprandială) - această scădere bruscă a tensiunii arteriale după consumarea de alimente afectează mai ales adulții mai în vârstă.

 

Sângele curge spre tractul digestiv după fiecare masă. În mod normal, corpul mărește ritmul cardiac și contractă anumite vase de sânge pentru a ajuta la menținerea tensiunii arteriale normale. Totuși la unele persoane aceste mecanisme nu funcționează normal, ducând la amețeli, leșin și căderi.

 

Hipotensiunea postprandială este mai probabil să afecteze persoanele cu tensiune arterială crescută sau tulburări ale sistemului nervos autonom, cum ar fi boala Parkinson.

 

Câteva moduri în care tensiunea arterială poate fi reglată prin ajustarea cantității de sânge pompate de inimă în artere (ieșirea cardiacă), cantitatea de sânge din vene, rezistența arteriolară și volumul de sânge.

 

Inima poate accelera și contracta mai frecvent și poate scoate mai mult sânge cu fiecare contracție. Ambele reacții cresc fluxul de sânge în artere și cresc tensiunea arterială.

Venele se pot dilata și contracta. Când venele se dilată, acumulează mai mult sânge și prin urmare trimite mai puțin sânge spre inimă. Ca urmare, inima pompează mai puțin sânge, iar tensiunea arterială este mai mică. Pe de altă parte, atunci când venele se contractă, în vene se depozitează mai puțin sânge și astfel mai mult sânge se întoarce în inimă pentru a fi pompat în artere și astfel tensiunea arterială este mai mare, crește.

 

Arteriolele pot să se extindă și să se îngusteze. Arterele expandate creează o rezistență mai mică la fluxul de sânge și reduc tensiunea arterială, în timp ce arteriolele restrânse creează o rezistență sporită și cresc tensiunea arterială.

 

Rinichii pot răspunde la modificările tensiunii arteriale prin creșterea sau scăderea cantității de urină produsă. Urina este în primul rând apa eliminată din sânge. Când rinichiul produce mai multă urină, cantitatea (volumul) de sânge care umple arterele și venele scade, ceea ce scade tensiunea arterială. Dacă rinichii fac mai puțină urină, cantitatea de sânge care umple arterele și venele crește și acest lucru crește tensiunea arterială. În comparație cu alte mecanisme de ajustare a tensiunii arteriale, modificările producției de urină afectează puțin tensiunea arterială.

 

Ritmul cardiac, pulsul, reprezintă numărul bătăilor inimii pe minut.

Ritmul cardiac normal este considerat a fi între 60 până la 100 de bătăi pe minut. Un puls mai mic decât 60 bătăi pe minut se numește bradicardia ("inima lentă"); mai rapid decât 100 este tahicardia ("inima rapidă").

Experții consideră că valoarea ideală a pulsului este între 50-70 bătăi pe minut și poate să difere în funcție de activitatea desfășurată.

 

Creșterea tensiunii prin alimentație

Deși sunt tot felul de păreri în privința consumului de sare, a cărnii sau a altor produse alimentare, mai mult sau mai puțin pertinente, tensiunea poate fi crescută cel mai sigur cu ajutorul siropului natural din fructe de coacăz posibil îndulcit cu miere, vin de coacăze sau alte preparate din coacăze care pe lângă faptul că ne cresc tensiunea, ne și ajută la reducerea stresului, au rol în stimularea corticosuprarenalei pentru secretia hormonilor corticosteroizi (actiune cortizon-like), de reducere a VSH-ul, de crestere a rezistentei la frig a persoanelor sensibile.

 

Sursa:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/low-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20355465

https://www.webmd.com/heart/understanding-low-blood-pressure-basics#1

https://www.healthline.com/health/hypotension

 

Site creat în WebWave